Cigîrleni este un sat și o comună din raionul Ialoveni, situat în partea centrală a Republicii Moldova. Comuna este alcătuită dintr-o singură localitate. Satul se află la aproximativ 27 km de orașul Ialoveni și la circa 40 km de Chișinău.
Teritoriul din jurul satului a fost locuit cu mult înainte de apariția localității medievale. Registrul arheologic consemnează cel puțin două așezări, numite Cigîrleni III și Cigîrleni IV, datate în a doua epocă a fierului, în secolele III–I î.Hr. Aceste descoperiri indică existența unor comunități umane în zonă încă din Antichitate.
Prima mențiune documentară cunoscută a satului Cigîrleni datează din anul 1569, când localitatea făcea parte din Principatul medieval al Moldovei. Această dată este confirmată atât de sursele locale, cât și de lucrarea enciclopedică „Basarabia în date”, publicată de Academia de Științe a Moldovei.
În secolele următoare, istoria satului a urmat evoluția întregului ținut dintre Prut și Nistru. În anul 1812, partea de est a Moldovei, numită ulterior Basarabia, a fost anexată de Imperiul Rus. În 1918, Basarabia s-a unit cu România, iar în 1940 a intrat în componența Uniunii Sovietice. Din 1991, Cigîrleni face parte din Republica Moldova independentă.
Un important monument al satului este Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită în anul 1910 și inclusă în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Biserica reprezintă unul dintre principalele repere spirituale și arhitecturale ale comunității.
În localitate se mai află un monument ridicat la mormântul comun al ostașilor și în memoria consătenilor căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, între anii 1941 și 1945. Și acest obiectiv este înscris în registrul monumentelor istorice ocrotite de stat.
De-a lungul timpului, ocupațiile tradiționale ale locuitorilor au fost legate în principal de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea viței-de-vie și a pomilor fructiferi, activități caracteristice zonei rurale din centrul Moldovei. Satul și-a păstrat caracterul rural, tradițiile și legăturile comunitare, dezvoltându-se în jurul bisericii, școlii, casei de cultură și administrației locale.
Repere cronologice
Secolele III–I î.Hr. — existența unor așezări din epoca fierului;
1569 — prima atestare documentară a satului;
1812 — includerea regiunii în Imperiul Rus;
1910 — construirea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”;
1918–1940 — perioada în care Basarabia a făcut parte din România;
1940–1991 — perioada sovietică;
1991 — Cigîrleni devine localitate a Republicii Moldova independente.
Informațiile publicate despre istoria strict locală sunt destul de puține; pentru o monografie amănunțită ar trebui cercetate documentele Arhivei Naționale, registrele bisericești și mărturiile familiilor vechi din sat.
Teritoriul din jurul satului a fost locuit cu mult înainte de apariția localității medievale. Registrul arheologic consemnează cel puțin două așezări, numite Cigîrleni III și Cigîrleni IV, datate în a doua epocă a fierului, în secolele III–I î.Hr. Aceste descoperiri indică existența unor comunități umane în zonă încă din Antichitate.
Prima mențiune documentară cunoscută a satului Cigîrleni datează din anul 1569, când localitatea făcea parte din Principatul medieval al Moldovei. Această dată este confirmată atât de sursele locale, cât și de lucrarea enciclopedică „Basarabia în date”, publicată de Academia de Științe a Moldovei.
În secolele următoare, istoria satului a urmat evoluția întregului ținut dintre Prut și Nistru. În anul 1812, partea de est a Moldovei, numită ulterior Basarabia, a fost anexată de Imperiul Rus. În 1918, Basarabia s-a unit cu România, iar în 1940 a intrat în componența Uniunii Sovietice. Din 1991, Cigîrleni face parte din Republica Moldova independentă.
Un important monument al satului este Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită în anul 1910 și inclusă în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Biserica reprezintă unul dintre principalele repere spirituale și arhitecturale ale comunității.
În localitate se mai află un monument ridicat la mormântul comun al ostașilor și în memoria consătenilor căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, între anii 1941 și 1945. Și acest obiectiv este înscris în registrul monumentelor istorice ocrotite de stat.
De-a lungul timpului, ocupațiile tradiționale ale locuitorilor au fost legate în principal de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea viței-de-vie și a pomilor fructiferi, activități caracteristice zonei rurale din centrul Moldovei. Satul și-a păstrat caracterul rural, tradițiile și legăturile comunitare, dezvoltându-se în jurul bisericii, școlii, casei de cultură și administrației locale.
Repere cronologice
Secolele III–I î.Hr. — existența unor așezări din epoca fierului;
1569 — prima atestare documentară a satului;
1812 — includerea regiunii în Imperiul Rus;
1910 — construirea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”;
1918–1940 — perioada în care Basarabia a făcut parte din România;
1940–1991 — perioada sovietică;
1991 — Cigîrleni devine localitate a Republicii Moldova independente.
Informațiile publicate despre istoria strict locală sunt destul de puține; pentru o monografie amănunțită ar trebui cercetate documentele Arhivei Naționale, registrele bisericești și mărturiile familiilor vechi din sat.